Premiile muzicale românești cu cântec …sau fără ?!

Ca in fiecare an se organizează Premiile Muzicale Românești. Asta se intâmplă de șapte ani incoace. Prima ediție a MTV Romanian Music Awards s-a desfășurat in anul 2003, la Sala Polivalenta din București. Și da, pe-atunci, toți așteptau acest eveniment cu sufletul la gură. Din diverse motive. Unul - pentru că vroiau să-și vadă artiștii preferați performând LIVE ! Doi - pentru că

era un prilej de a-și susține trupa, votând-o și concurând la greu cu fanii celorlalte formații. Trei – pentru că aflai una-alta de ce mai e nou in peisajul muzical românesc. Și patru – pentru show-uri, pentru spectacol in sine. Din câte știu eu, un singur an s-a făcut excepție din diverse considerente organizatorice - și ăla a fost 2008.

Am urmărit in seara asta cam de pe la jumătatea transmisiunii și am să vă impărtășesc și vouă din senzația pe care mi-a lăsat-o evenimentul aici de față. Pe lângă faptul că am făcut un gen de „livetwitter-ing”, postând impresii la cald din două in două minute pe contul personal de twitter, am zis că trebuie neapărat să scriu și pe blog despre asta. Chit că e 4 dimineața.

Iată și lista câștigătorilor de anul acesta:

Castigatorii RMA 2010

INNA - Amazing: Winner @ Best Female, Best Album, Best Web

ALEX VELEA - Secret discret (ft. Puya): Winner @ Best Pop

ANDREEA BANICA - Samba (ft. Donny): Winner @ Best Video

VOLTAJ - Vara Trecuta: Winner @ Best Rock

CONNECT-R - Burning love: Winner @ Best Song

DAVID DJ - Temptation (ft. DONNY): Winner @ Best DJ

TOM BOXER - Morena: Winner @ Best Dance

SMILEY - Plec pe Marte: Winner @ Best Live

RADIO KILLER - Voila: Winner @ Best New Act

DJ PROJECT - Nu (ft. Giulia): Winner @ Best Group

GUESS WHO - Locul Potrivit: Winner @ Best Hip-Hop

PUYA - Change (ft. George Hora & Kamelia): Winner @ Best Male

Premii Speciale

INNA - Amazing: Winner @ Best International Artist, Best Tonight Show

DAVID DJ - Temptation (ft. DONNY): Winner @ Best Producing Act

CLAUDIA PAVEL - Dont miss missing you: Winner @ Best Unplugged

Deepside Deejays Ft. Alex & Grasu XXL - Around The World: Winner @ Best Featuring

PLAY & WIN - Only: Winner @ Best Producers

DJ PROJECT - Nu (ft. Giulia): Winner @ Best First 10 Years

CONNECT-R - Burning love: Winner @ Highest Climber

EDWARD MAYA - Stereo Love (ft. TARA): Winner @ Border Breaker

Să vă zic cum am descoperit eu că unii cântăreți dau bine numai pe radio, dar NUMAI pe radio și atât? Sau pe playerul din mașină și in boxele calculatorului? So-called „popcorn music” nu are nicio treabă cu live-ul, să fim serioși. Vocile de pe bandă diferă ca de la cer la pământ cu timbrul real. Inteleg dom’le, prelucrare, prelucrare, dar până unde? Până când nu-ți mai recunoaște vocea ascultătorul? Rușinos. Jenant. Da. Piesele sunt bune pentru câteva luni in nopțile din club, de ascultat acasă in timp ce iți incălzești mâncarea in bucătărie sau pentru orele de aerobic de la sală. Dar un lucru e clar. N-or să țină in timp, pentru că se fabrică sute ca ele. Recunosc, sunt o mare ascultătoare a acestui gen de muzică. Prietenii pot să confirme oricând. Insă, in momentul in care ‘artistul’ iși face apariția in fața unui public numeros aflat la câțiva metri de scenă și in fața micului ecran, iar el nu e in stare să ducă 3-5 minute de live pe propriile lui piese, zău dacă-mi mai vine să ii ascult a doua zi ! Rămânem la faza incipientă de artist, la un “artist-embrion”, nedezvoltat, necopt, ne- ne- ne- . Trist, dar fooooarte adevărat. Și actual.

Mai este o altă categorie de artiști. Cea in care persoanele in cauză s-au trezit cu un succes dinspre nocturn spre matinal, ca sa-i zic așa. Adică peste noapte: “ Hop, c-am ajuns și eu faimos!“. Au ars la greu etapele și acum sunt mari peste graniță. Dar stofa aceea de artist pe care o câștigi cu timpul se vede cu ochiul liber. Experiența iși spune intotdeauna cuvântul. Anii pe care ii ai in spate nu ți-i poate da nimeni de-a moaca. Ii câștigi prin sudoarea frunții și multă muncă. Cu toate astea, excepțiile se pare că, uneori, fac legea. Toată lumea știe despre cine vorbesc. N-are rost s-o mai menționez și aici, că deja ii fac prea multă reclamă și cad in direcția cealaltă. Știți cum se spune, reclama negativă tot un fel de reclamă e. Parcă mă ia și o alergie...

In fine, trecem de la fenomene mioritico-internaționale, la artiștii care, dragii de ei , se straduiesc, da’ nu prea le iese. Și se incăpățânează , și dă-i și luptă și degeaba. Nu le iese și punct! N-au afinitate cu meseria asta și nu vor să priceapă in ruptul capului că microfonul chiar nu ii dorește. Publicul le sugerează același lucru. Tootul in zadar. Bine dom’le, faci umbră scenei inutil. Ce să mai discutăm... In doi-trei ani il vezi pe stradă și o să treacă pe lângă tine exact așa cum trec rățuștele pe lac. Adică fudule. Știi, se zice că “ Prostu’ nu e prost destul, dacă nu e și fudul !“ - Ce am fost odată – 'big shinny star '- și ce-am ajuns...om de rând. Cam așa se arată viitorul lor. Prezic.

Și de la fake-uri de artiști , trecem la artiști și nu prea . Vă intrebați probabil ce vreau să zic cu asta. Ei bine, se consideră că un artist adevărat are cei șapte ani de acasă, iși respectă publicul și fanii și de obicei, incearcă să nu depășească limita bunului-simț. Adică iși știe măsura. Cel puțin așa ar trebui să fie. Am eu așteptări prea mari? Eh, in momentul in care cântarețul urcă pe scenă duhnind a alcool, ia microfonul in mână și indrugă 3 vorbe dintre care 4 prostii și-o injurătură, mi se intoarce stomacul pe dos. Daca vrei respect, oferă respect ! N-o să fii mai apreciat și considerat cool dacă te apuci să arăți degetul mijlociu in cadrul unui eveniment de genul ăsta, după care legi două propoziții incoerente (și pe alea dacă mai reușești să le legi), propoziții la care primești ca răspuns ceva legat de organele genitale, fie ale tale, fie ale mamei/buncii/străbunicii tale.

Și dacă toate astea le-am intâlnit in fața ecranului in nu mai puțin de trei ore, măcar 15 minute din tot acest timp au meritat vizionarea. Au fost și momente plăcute. Aici intră artiștii români in adevăratul sens al cuvântului. Am să menționez câțiva dintre ei, cu prestații care mi-au făcut plăcere să le urmăresc: Narcotic Sound & Christian D, Delia Matache, Smiley feat.Pacha Man, Andreea Bănică, Connect-R, Vali Bărbulescu, Dj Project ( excepție face Gino Manzotti – prietenii știu de ce), Radio Killer și poate mai sunt artiști pe care i-am uitat, dar in orice caz, nu foarte mulți.

In schimb, m-a lăsat gură-cască momentul in care publicul intreg, cu mic cu mare, cânta la unison piesa lui Guess Who – „Locul Potrivit”, care după părerea mea, ar trebui să devina imnul național al României . Atâta patos auzeai in glasul românului rostind versurile cântecului respectiv :) Cât despre prestația celor de mai jos...trageți concluzia și singuri .Cert e că publicul s-a intrecut pe sine insuși.

Connnect-R a debordat intr-o clipă de sinceritate. Merită și aplauzele mele și pe ale voastre. Vă invit să urmăriți mai jos de ce. Iată unul dintre cele mai frumoase momente ale serii :

Și dacă tot v-am arătat un moment frumos, zic să vă arăt și partea opusă a show-ului, pe principiul una caldă - una rece. Pregătiți-vă timpanele, o să vă zgâriați auzul cu un cântăreț al cărui timbru este scăldat in aburii alcoolului. Bachus , ce le-ai făcut, taică?!

PUYA, IA IA !

Păcat a fost de sonorizare pentru cei care și-au respectat publicul și au cântat live. Organizarea a lăsat de dorit, cu pauze mari și lungi intre prestații, c-așa-i românul: „Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese!”

In mare, aceeași bălăceală in apă caldă, cu foarte puține excepții, care domină peisajul muzical autohton. Oare la anu’ tot așa ne-om ține?